De la începutul anilor 1990, în răsăritul continentului au izbucnit dispute legate de memoriale şi grupuri statuare După prăbuşirea Uniunii Sovietice, în statele foste satelite s-au
De la începutul anilor 1990, în răsăritul continentului au izbucnit dispute legate de memoriale şi grupuri statuare
După prăbuşirea Uniunii Sovietice, în statele foste satelite s-au petrecut schimbări fundamentale. Odată cu acestea, ţări precum Estonia, Bulgaria, Cehia sau Polonia au hotărât să "scape" de monumentele eroilor sovietici din cele mai importante oraşe.
Kremlinul a reacţionat cu vehemenţă împotriva "lipsei de respect faţă de luptătorii care au contribuit la eliberarea lor de fascişti în cel de-al Doilea Război Mondial". Analiştii consideră că înrăutăţirea relaţiilor Rusiei cu unele ţări est-europene din cauza demolării monumentelor militarilor sovietici reflectă contradicţia profundă dintre aspiraţiile lor, după apropierea de Uniunea Europeană.
La începutul lunii noiembrie, oraşul Plovdiv, din Bulgaria, a sărbătorit a 50-a aniversare a monumentului soldatului sovietic eliberator, supranumit "Alioşa", relatează Ria Novosti. La ceremonie au fost invitaţi foşti luptători din cel de-al Doilea Război Mondial, reprezentanţi ai autorităţilor locale, diplomaţi ruşi şi chiar modelul lui Alioşa, Alexei Skurlatov, un veteran de 85 de ani care trăieşte în Altai (Siberia).
Monumentul ar fi putut să nu atingă niciodată "aniversarea de aur". Autorităţile locale au avut intenţia să-l demonteze, înainte chiar ca autorităţile estoniene să fie preocupate de ideea de a se debarasa de un alt monument al soldatului sovietic.
Scandalul "soldatului de bronz"
"Războiul monumentelor" a atins punctul culminant primavara trecută, când prim-ministrul estonian, Andrus Ansip, a decis că ar trebui să găsească un "amplasament mai convenabil" pentru "soldatul de