Concluzia zilei de miercuri de la Bruxelles, o concluzie nerostita, este ca autoritatile romane trebuie sa faca tot posibilul pentru a scapa de monitorizarea Comisiei. Adica sa ia masuri pentru a elimina toate minusurile consemnate de raport, atat la nivelul Guvernului, Parlamentului, CSM, judecatorilor, autoritatilor locale. Numai asa Romania se va putea manifesta pe deplin ca un stat membru al UE si va beneficia de avantajele totale ale acestei calitati. In caz contrar, riscul major pentru Bucuresti este pierderea fondurilor europene - pe modelul bulgar se poate face foarte usor o legatura intre coruptie si managementul acestora - si o privire mereu critica in alte negocieri, in special pentru zona Schengen.

Informatia pe scurt:

Partidele politice, parlamentul, Inalta Curte de casatie si Justitie, magistratii, CSM, Guvernul, "institutiile si organismele-cheie ale Romaniei", criticate sau/si mentionate de raport trebuie sa faca totul petnru a determina ridicarea monitorizarii Romaniei.Riscul cel mai mare atras de continuarea monitorizarii este reducerea din fondurile europene, odata stabilit precedentul prin decizia de miercuri impotriva Bulgariei.In negocierile ulterioare, pentru aderarea la spatiul Schengen, toate problemele nerezolvate ale Romaniei vor fi readuse in discutie si de aceea este importanta rezolvarea lor si eliminarea mecanismului de monitorizare.La Bruxelles, dar si la Bucuresti, raportul de miercuri al Comisiei este vazut ca unul pozitiv. Limbajul sau este unul clar, iar Bruxelles-ul nu s-a mai ferit de aceasta data sa puna punctul pe i.

Tonul documentului pare mai imperativ decat in cazurile anterioare, iar Comisia pune exact degetul pe "vinovati". Care ar fi acestia? "Lipsesc atat un consens politic larg privind reformele, cat si hotararea neechivoca a tuturor partidelor politice in ceea ce priveste eradicarea coruptie