A fost sau n-a fost epidemie de meningita? Ori poate inca mai bantuie aceasta boala grava, printre ale carei sechele, se numara uneori si afectarea inteligentei? Argumente ar cam fi. Cazuri sunt A fost sau n-a fost epidemie de meningita? Ori poate inca mai bantuie aceasta boala grava, printre ale carei sechele, se numara uneori si afectarea inteligentei? Argumente ar cam fi. Cazuri sunt destule, plasate in aceeasi zona, iar legatura dintre ele este facuta de firul rosu (sau mai precis maroniu) al Jiului. Nu altfel au stat lucrurile cand a izbucnit epidemia de meningita virala in Bucuresti: s-a imbolnavit un om in Pantelimon, altul in Floreasca, un al treilea in Militari... Pana cand nu s-a descoperit "agentul", in persoana virusului West Nile, autoritatile s-au codit sa accepe ideea ca ne confruntam cu o molima. Dupa, s-au inchis scolile si s-au stropit cu insecticid parcurile din care pandea tantarul, vectorul bolii. De data asta, scepticii au contraargumente solide: nu se poate vorbi de o epidemie atata vreme cat unul sufera din cauza meningococului, altul e infectat cu pneumococ, iar o mare parte dintre cazuri nici nu sunt meningite, ci parotidite (cum e numit stiintific oreionul). Atat virusul vinovat de aceasta boala a copilariei, cat si microbii amintiti mai sus, s-au localizat in meningele unor oameni, provocand fie meningita infectioasa, fie doar un sindrom asemanator, numit meningism. Epidemia presupunea insa ca agentul bolii sa fie acelasi si nu organul afectat. Daca acelasi tip de pneumococ il imbolnavea pe unul de meningita si pe altul de pneumonie, se putea spune ca este epidemie. Asa cum se prezinta, astazi, lucrurile, nu ne pandeste nici o molima din apele Jiului. Si, totusi, avem o epidemie in plina desfasurare: epidemia de foame. Bolnavii sunt slabiti, macinati de alte boli "consumptive", cum ar fi tuberculoza, lipsiti de vitaminele si aminoacizii es