Stuful din Delta Dunării este recoltat în fiecare iarnă pentru a fi folosit la acoperişul caselor de lux din Europa, mai ales din Germania şi Marea Britanie. După un declin în secolul XX, acoperişurile din stuf sunt din nou la modă, datorită unui interes crescut pentru construcţiile durabile şi conservarea patrimoniului.
Trestia aurie se înclină în vânt de la Delta Dunării până spre Marea Neagră, povesteşte un reporter AFP, care a venit în România pentru a vedea cum este recoltat stuful care ajunge să acopere casele europenilor. „Stuful din Delta Dunării este recunoscut pentru rezistenţa sa", explică Octavian Popa. Firma acestuia, Delta Stuf Production, este una dintre cele două companii cărora le este permis să recolteze în condiţii stricte din acest sit aflat în patrimoniul mondial UNESCO, cea mai mare întindere de stuf din lume. În fiecare an, firma lui Popa colectează în jur de 20.000 de tone de stuf din această zonă. Aproape întreaga recoltă este exportată în Europa, în special în Germania, Olanda, Danemarca, Franţa şi Marea Britanie.
Un mod de viaţă durabil
Stuful trebuie colectat între jumătatea lunii noiembrie şi jumătatea lunii martie, în condiţii de-a dreptul dure. „Aici recoltăm de pe o insulă plutitoare", spune Dan Băltăneanu, care de 52 de ani se ocupă de această afacere. În timpul comunismului, Ceauşescu a ordonat recoltarea intensivă, ceea ce a produs pagube imense de mediu, iar rădăcinile plantelor au fost distruse de motoarele pe şenile de metal. Astăzi, recolta este doar parţial mecanizată. În jurul lacului Sinoe, localnicii recoltează cu un instrument cu mâner din lemn şi lamă curbată (seceră, n.r.). Apoi mănunchiurile sunt lăsate în aer liber să se usuce, după care muncitorii le sortează şi le pregătesc pentru export. Popa spune că recoltarea nu e o muncă uşoară: „Uneori, iarna, trebuie să stea cu picioarele în apă rece". Dar oa
