Aproape un milion de români merg lunar la o sală de fitness. Pentru serviciile oferite plătesc abonamente medii de 25-30 de euro, care pot urca însă şi la 500 de euro pe lună

Din aceste venituri se generează o piaţă naţională în care se învârt anual circa 270-330 de milioane de euro, confom estimărilor Ziarului Financiar.

În România operează circa 500 de săli de fitness iar Capitala concentrează circa 20-25% dintre ele. Motivaţia acestei polarizări este una financiară. Bucureştiul a atras cea mai mare parte a investiţiilor fiindcă proprietarii unei astfel de afaceri pot cere pentru un abonament cu până la 50% mai mult decât în provincie, cu toate că pentru construcţia unei săli costurile sunt similare.

Piaţa sălilor de fitness din România a început să se contureze la începutul anilor 2000, când pe lângă sălile deschise la parterul blocurilor şi cluburile private dezvoltate de antreprenorii independenţi, au pătruns operatori internaţionali. Însă investiţiile masive în această piaţă s-au realizat în ultimii trei ani când, conform unei estimări ZF, care ia în calcul valorile anunţate de principalii jucători, acestea însumează circa 15 milioane de euro.

Provincia, o piaţă încă neacoperită

"Estimez că în România, la ora actuală, funcţionează în jur de 500 de săli de fitness care respectă cât de cât nişte standarde", spune Cezar Gregoriev, fondatorul Swedish Business Club, companie specializată în consultanţă pentru deschiderea de săli de fitness şi vânzări de echipamente de fitness.

În marile oraşe din provincie, precum Constanţa, Galaţi sau Iaşi numărul de săli este redus în comparaţie cu potenţialul. "20-25% dintre sălile de fitness din România se concentrează în Capitală.

Totodată nu există oraş cu peste 40.000 de locuitori în care să nu fie măcar o sală de fitness. Provincia este însă în urmă cu 5-8 ani faţă de Bucureşti ca dezv