Un climat de tensiune persistă la Vatican de câteva săptămâni alimentat de zvonuri sau documente secrete vehiculate în media italiană privind spălare de bani la banca Sfântului Scaun, IOR, corupţie în atribuirea de contracte şi chiar un pseudo-complot de asasinare a Papei Benedict al XVI-lea.
Polemicile italiene au făcut o pauză duminică, 19 februarie, când la Vatican, în faţa Papei Benedict al XVI-lea s-au reunit 133 de cardinali în cadrul Consistoriului în cursul căruia Suveranul Pontif a creat şi numit 22 noi cardinali. Colegiul cardinalilor are de la acea dată 213 cardinali, din care 125 de electori. Drintre cei din urmă, 67 sunt europeni (dintre care 30 italieni), 15 americani, 22 latino-americani, 11 africani, 9 asiatici şi unul din Oceania. Toate documentele ultraconfidenţiale provenite de la secretariatul Vaticanului şi apărute în presa italiană, legate de corupţie şi spălare de bani la banca Sfântului Scaun, IOR, au acreditat teza „rivalităţilor interne" şi a unei surde „lupte pentru putere". Pentru experţi, dezvăluirile-şoc ar avea ca scop destabilizarea Papei şi a echipei sale.
Cu această ocazie au fost „dezgropate" dosare vechi, cum ar fi dispariţia misterioasă a Papei Ioan-Paul I sau „Papa Luciani" care decisese să facă ordine în conturile Vaticanului. Moartea lui brutală, absenţa autopsiei şi numeroasele anchete care au urmat au lăsat să se subînţeleagă cuvântul „omucidere". Nimic nu a fost dovedit, dar istoria revine regulat în scenă cu fiecare teză a unui complot papal.
Este un lucru rar ca înaltele ziduri ale oraşului papal din Roma să lase să se filtreze secretele Sfântului Scaun.
Avalanşa de dezvăluiri făcute în presă privind presupuse practici de corupţie sau unele practici legate de gestionarea finanţelor statului Vatican, care au culminat cu evocarea unui presupus complot de ucidere a Papei, intervine într-un moment d