Trezoreria a atras sume mai mici de la bănci în ultimele luni, în condiţiile în care a impus un plafon de 7% pe an pentru randamentul la titlurile de stat vândute, creditul guvernamental coborând în septembrie pentru a doua lună consecutiv, la 54,1 mld. lei.
FMI anticipează însă că anul viitor nevoile de finanţare ale statului vor pune presiune pe piaţa bancară, sumele atrase de stat urmând să urce cu aproximativ 34%.
Dacă anul trecut bancherii spuneau că statul absoarbe toate lichidităţile, concurând sectorul privat, situaţia s-a mai schimbat.
În septembrie creditul guvernamental s-a redus cu 0,8%, însă faţă de acelaşi interval de anul trecut s-a înregistrat o creştere de 16,7% în termeni reali, mai temperată comparativ cu ritmurile de până la 60% atinse în primăvară.
Pentru finanţarea deficitului bugetar statul se bazează pe sumele împrumutate de la FMI şi Comisia Europeană, iar situaţia a fost facilitată în ultimele luni de revenirea veniturilor după majorarea TVA.
Băncile au în portofoliu titluri de stat în valoare de aproape 44 mld. lei, în timp ce creditele pentru administraţiile publice totalizau 10 miliarde de lei.
În pofida declaraţiilor succesive ale autorităţilor care au tot promis diminuarea prezenţei statului pe piaţa bancară, creditul guvernamental nu a făcut decât să crească în salturi de la un trimestru la altul şi chiar de la o lună la alta. Emisiuni de titluri de stat, credite luate de ministere sau de primării, obligaţiuni emise de municipalităţi au tot crescut.
Ce anticipează FMI
FMI crede că nici anul viitor creditul privat nu se va dezgheţa cu adevărat, anticipând o creştere a soldului de numai 6,6%, faţă de o estimare de aproape 9% în 2010.
Potrivit evaluărilor instituţiei financiare internaţionale, nevoile de finanţare ale statului vor continua să pună presiune pe piaţa bancară, creditul guvern