* Trece timpul, ca nebunul, vorba unui vechi si indragit cintec romanesc de of si inima albastra. Ca ieri se termina inca o saptamina de activitate: avem senzatia ca, din cauza crizei mondiale, parca si zilele sint mai scurte ca altadata. Nici nu stim daca exista vreun curs de schimb euro-zi, dar tare ni se pare noua ca zilele de azi au de-abia vreo zece-doispe ore (si alea mici). Cel putin, in cazul zilelor de munca, treaba asta e tare vizibila cu ochiul liber si de la o posta. Nici nu mai e nevoie de calcule si de ecuatii complicate pentru a demonstra ca timpul e relativ, ca se poate comprima si intinde ca o perna din burete. Ce Einstein? Uitati-va doar la parlamentari, cit de frumos dilata si comprima ei timpul pe banii nostri! Vreme de aproape patru ani au frecat menta, si-au dilatat vacantele cit s-a putut, iar acum, in ultimele luni dinaintea alegerilor, se poarta ca omul ala defel gospodar, care in ajunul Craciunului s-a apucat sa-si umfle porcul cu gaz de la butelie, sa para mai gras. Va dati seama ca a doua zi, cind respectivul a taiat porcul, gazul a inceput sa scape prin gaura din beregata, iar cind omul s-a apropiat cu lampa, sa-l pirleasca, animalul a explodat. Tot asa e si cu activitatea parlamentara: se umfla cu forta acum, inainte de alegeri, iar la votare, in ziua aia in care se va umbla cu foc deschis, banuim ca va sari in aer. * Intr-o seara ne-am speriat rau de tot: veneam din bucatarie si am vazut pe ecran harta Romaniei, cu multe judete colorate in rosu aprins! Imediat, pe loc, ne-am amintit de inundatiile, viscolul si canicula care au fost cind se daduse cod doar portocaliu - asadar, dupa cum spuneam, ne-am speriat rau de tot. Dupa aia, ne-am speriat si mai tare, fiindca (stiti cum se intimpla prin mintea omului, in situatii dintr-astea!) am inceput sa ne gindim ca poate n-o fi fost cod de ceva, de vijelie sau ninsoare, ci rezultatul vreunui no