România avea înregistrate 3.850 de produse alimentare în Registrul de atestare a produselor tradiţionale, la finele anului 2011, cu aproape 1.000 mai multe decât în 2010, potrivit datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).
Ponderea cea mai mare a fost deţinută de produsele lactate, dar sunt înregistrate şi produse din carne, de panificaţie sau de brutărie, băuturi, miere, fructe şi legume. Totuşi, magiunul de Topoloveni rămâne singurul produs alimentar care a reuşit să obţină protecţia comunitară.
Specialiştii Ministerului Agriculturii au declarat că la ora actuală mai sunt două produse româneşti ce au depus documentaţie la minister pentru obţinerea protecţiei comunitare, respectiv Cârnaţii de Pleşcoi şi peştele Novac afumat din Ţara Bârsei.
Specialitatea Tradiţională Garantată (STG) este un alt sistem de atestare care asigură, de asemenea, protecţia denumirii produselor agricole la nivel european. Şase produse au solicitat această titulatură şi au depus documentaţia:
- brânza telemea de Mărginimea Sibiului
- brânza telemea de Sibiu
- lapte gros de Mărginimea Sibiului
- sloi de oaie de Mărginimea Sibiului
- brânza telemea de Covârlui (Galaţi)
- brânza de burduf din Bran
Potrivit datelor MADR, ponderea cea mai mare a produselor tradiţionale înregistrate şi atestate o reprezintă produsele lactate (aproape 39% din total), urmată de produsele din carne (peste 30%), produsele de patiserie şi panificaţie (15%), băuturi alcoolice (circa 9%) diferenţa fiind data de alte produse şi de legume şi fructe.