Elena STEFOI

Monarhia si revolutia din decembrie '89 ramin subiectele preferate ale candidatilor nostri in lupta lor dupa voturi.Atit forma de guvernamint cit si modul in care a cazut regimul comunist ar fi trebuit sa fie insa demult si pentru totdeauna clarificate, in asa fel incit politicienii zilei sa poata vorbi (intre ei si cu noi) despre coruptie si reforma, despre saracie si integrare, despre disperarea alegatorilor si viitorul democratiei. Aratindu-ne ostentativ o mina de regalisti (anonimi inventati sau lideri taranisti convertiti la republicanism), staff-ul electoral al PDSR se ascunde in spatele realitatii, obligindu-i pe adversari sa se disculpe in permanenta in loc sa ceara socoteala pentru dezastrele guvernarii. Straduind-se sa demonstreze inca o data inainte de alegeri ca Ion Iliescu a preluat puterea printr-o lovitura de stat, adversarii sai nu fac decit sa evite confruntarea politica si dezbaterea eficienta cu liderul de la Cotroceni. Daca a fost revolutie sau daca a fost lovitura de stat, daca a fost si una si alta sau cite o jumatate din fiecare, de pe urma "evenimentelor" si-au pierdut iluziile milioane de romani si au cistigat privilegii nemeritate mai ales cei care contesta legitimitatea regimului actual sau bocesc de la tribuna Parlamentului dupa "ordinea comunista".

Dezicerile interesat-televizate ale (ex)monarhistilor si tinguiala cenaclist-ortodoxa la capatiiul fiului fostului dictator ne-au oferit, la jumatatea campaniei electorale, noi formule de cinism politic. Presedintele CDR jura ca nu va pune niciodata in discutie forma republicana de guvernamint, presedintele PNTCD e convins ca exista bucuresteni care pot striga lozinci monarhiste (doar) platiti de TVR si PDSR iar presedintele Adrian Paunescu il ridica pe fostul sef al tinerimii uteciste la rang de print. Primii doi nu tin minte ca ei insisi au participat cu adevarat