În umbra unor comprimate de top, precum iPad sau Galaxy Tab, microbul tabletelor a dezvoltat pe piaţa autohtonă branduri româneşti capabile să concureze chiar cu modelele din care s-au inspirat. Astăzi, „producătorii” locali ocupă 40% din piaţă, situaţie unică în industria globală, dominată de Apple, şi privesc cu optimism viitorul propriilor afaceri.

Ce trebuie să ştii despre tabletele româneşti este că atunci când te hotărăşti să cumperi un astfel de produs, de regulă entry sau middle-level, intri în posesia unui aparat care poate fi regăsit sub alt nume, design, culoare sau ambalaj la un alt „producător” local din celălalt capăt al lumii. Este un fenomen tipic pentru piaţa de consumer electronics, unde „producătorul” nu este neapărat acelaşi cu fabricantul, iar brandul nu asigură întotdeauna unicitate .

Pentru publicul român, aspecte precum unicitatea design-ului unui dispozitiv mobil sunt mai puţin importante comparativ cu preţul sau funcţiile gadget-ului. Aşa se face că tablete cu caracteristici tehnice apropiate de cele ale produselor de top au cucerit în mai puţin de doi ani circa 40% dintr-o piaţă estimată la peste 120.000 unităţi. Existenţa unor companii care au oferit pieţei produse adaptate puterii de cumpărare din România a stimulat în mod direct transformarea tabletei din produs tehnic specializat în „bun de larg consum”, pe care astăzi îl regăsim în orice hipermarket. Tendinţa este, evident, una globală.

Spre exemplu, în SUA, Walmart a făcut în 2012 o comandă de 5 milioane de tablete, în condiţiile în care, la nivel planetar, se vând circa 100 milioane de unităţi/an. Producătorii locali califică controlarea a 40% din piaţa tabletelor comercializate în România drept „o situaţie rară în lumea gadget-urilor”, după cum declară Alexandru Drăgoiu, fondator e-Boda. Potrivit acestuia, în viitorul apropi