Când joci cu ultima clasată, o echipă care în unsprezece meciuri nu a bătut pe nimeni, şi eşti surclasat, nimic nu mai contează. Nici că ţi-a lipsit întreaga linie de fund (Lipă, A. Popescu şi Aboaice, cu toţii accidentaţi), nici să acuzi că ai primit un gol în chiar startul partidei şi nici maniera de arbitraj a „centralului” C Danşa. Pur şi simplu nu mai ieşi din casă, nu citeşti presa, iar la TV te uiţi la orice, numai la emisiuni sportive nu.

Era un meci în care săcelenii sperau să obţină victoria şi să mai amelioreze din pasivul la „adevăr” datorat gafelor repetate pe teren propriu (cinci remize din şase jocuri!). Pierzând la Brazi, adică acolo unde nimeni nu a „reuşit” această performanţă şi încă la scor, jucătorii lui Bajko şi-au agăţat bolovanul de gât.

Urmează un final de foc cu meciuri care pe care pe teren propriu (Brăila, Buzău şi Snagov) şi două deplasări de coşmar (la FC Braşov şi Petrolul). Meciuri din care conducerea săceleană le-a impus fotbaliştilor să obţină minimum zece puncte în tentativa de a evita retrogradarea. Aceeaşi conducere, prin reprezentantul său Adrian Secelean, preşedintele grupării, s-a arătat optimistă în potenţialul lotului „unul valoros, dar suferind la capitolul psihic. Avem jucători talentaţi, dovadă meciurile anterioare când după începuturi bune sau foarte bune clacau inexplicabil deşi rezultatul şi cursul partidei le era propice”.

Se speră în recuperarea absenţilor până la ora meciului cu Brăila astfel încât Bajko să poată alinia cel mai bun „unsprezece” pentru a ataca cu brio acest final de sezon.

Şi rămânând în sfera lotului, Dan Neacşa, directorul de marketing şi imagine al FC Săcele opina: „acum la greu se vor vedea caracterele puternice şi, implicit, dacă fotbaliştii au valoare sau doar talent, căci e mare diferenţă între aceste substantive”. Când joci cu ultima clasată, o echipă care în unsprezece