Braşovenii aveau la finele lunii august restanţe la credite de 749,1 milioane de lei. Cu această valoare, Braşovul se situează pe locul cinci într-un clasament al restanţelor la instituţiile bancare, după Bucureşti (7,337 miliarde de lei), Cluj (984,9 milioane de lei), Timiş (831,5 milioane de lei) şi Constanţa (762,4 milioane de lei). Cea mai mare parte a restanţelor se înregistrează la creditele în valută – 426,6 milioane de lei, în timp ce restanţele la creditele în moneda naţională se cifrează la 322,5 milioane de lei.
La nivelul întregii ţări, soldul restanţelor la împrumuturile în moneda naţională era în august de 9,16 miliarde lei, iar soldul restanţelor la creditele în valută echivala cu 11,02 miliarde lei.
Potrivit unei analize realizate de portalul econtext.ro, judeţele mai bogate au şi cele mai mari datorii şi, implicit, cele mai sărace sunt mai „sărace” şi la capitolul restanţe. Braşovenii aveau la finele lunii august restanţe la credite de 749,1 milioane de lei. Cu această valoare, Braşovul se situează pe locul cinci într-un clasament al restanţelor la instituţiile bancare, după Bucureşti (7,337 miliarde de lei), Cluj (984,9 milioane de lei), Timiş (831,5 milioane de lei) şi Constanţa (762,4 milioane de lei). Cea mai mare parte a restanţelor se înregistrează la creditele în valută – 426,6 milioane de lei, în timp ce restanţele la creditele în moneda naţională se cifrează la 322,5 milioane de lei.
La nivelul întregii ţări, soldul restanţelor la împrumuturile în moneda naţională era în august de 9,16 miliarde lei, iar soldul restanţelor la creditele în valută echivala cu 11,02 miliarde lei.
Potrivit unei analize realizate de portalul econtext.ro, judeţele mai bogate au şi cele mai mari datorii şi, implicit, cele mai sărace sunt mai „sărace” şi la capitolul restanţe.