28 iunie 1940. "Timpul", "Universul" si celelalte mari cotidiane ale vremii care apareau la Bucuresti, ca si in restul tarii, aveau prima lor pagina in chenar de doliu. Urma sa se produca primul mare rapt teritorial al acelui an de cumpana - ocuparea prin forta a Basarabiei si a nordului Bucovinei, de catre Uniunea Sovietica, in urma unui ultimatum deosebit de insolent. Imperiul sovietic cerea guvernului roman sa-i fie cedate Basarabia si nordul Bucovinei (in fapt, acestor teritorii li se va adauga si Tinutul Herta). Alternativa nu era explicit formulata in ultimatum, dar era suficient de transparenta: URSS declara razboi Romaniei! Atitudinea lasa, lipsita de reactie a marilor puteri occidentale Marea Britanie si Franta, care promisesera garantii dupa incheierea primei conflagratii mondiale, a determinat, in ultima instanta, incheierea, la 23 august 1939, a Tratatului de neagresiune germano-sovietic, cu al sau incendiar protocol secret. Acesta din urma, la randul sau, a generat, direct sau indirect, ocupatia germana in Olanda si Belgia, o noua hacuire a Poloniei de catre Berlin si Moscova, ocupatia sovietica in Tarile Baltice, declansarea razboiului sovieto-finlandez, atacul sovietic asupra Romaniei de la 28 iunie 1940. Pentru a judeca mai corect situatia politica internationala a acelor ani Ð si poate din anii ce au urmat, ba chiar si din zilele noastre Ð Occidentul a inteles pericolul dinspre Berlin abia dupa caderea Frantei si dupa ce s-au produs primele atacuri aeriene peste Canalul Manecii. Intamplator sau nu, in aceeasi zi de 28 iunie 1940, Londra i-a recunoscut generalului Charles de Gaulle calitatea de sef al "Frantei libere", considerandu-l singurul capabil sa organizeze o colaborare franco-britanica impotriva germanilor. Cat despre pericolul dinspre Urali, aliatii occidentali nu l-au inteles decat mult mai tarziu. Abia dupa terminarea celui de-al doilea