Reţeaua de spionaj a Federaţiei Ruse care acţiona pe teritoriul SUA descoperită de autorităţile americane a înfierbântat, cu tot cu fotografiile Annei Chapman, cancelariile occidentale. Fiecare stat îi caută acum pe cetăţenii prinşi în plasele cu ochiuri dese ale Moscovei, fie că este vorba de "consiliaţi" în probleme de învăţământ sau imobiliare sau financiare sau de amor. Oarecum detaşaţi sunt americanii, ceea ce arată că aveau în atenţie de ceva vreme afacerea, încât deja pregătiseră o listă cu agenţii lor capturaţi de cerut la schimb. Dinspre Moscova, dacă la început au apărut ironii crispate legate de cei prezentaţi ca "ilegali" ai lor, din ruşine sau nu, lucrurile s-au schimbat rapid. Pentru depăşirea "impedimentului" dintre cele două ţări schimbul de prizonieri este de acceptat.

Modul acesta de a rezolva problemele diplomatice este unul obişnuit între marile puteri. Când este vorba de ţările mici, lucrurile se complică şi au efecte pe decenii, pentru că statele respective au condiţionări colegiale în felurite alianţe. Pastorul Laszlo Tokes este considerat astăzi de istorie scânteia care a dus la revolta de la Timişoara din 1989 şi care a provocat în doar câteva zile dărâmarea regimului dictatorial al lui Nicolae Ceauşescu. Dar aceasta este doar partea romanţată şi dorită a fi pusă în valoare, fiindcă pastorul a fost băgat cu sârg în chestiunile lumeşti. Ofiţerii Securităţii, conform fostului adjunct al Securităţii Timiş, Radu Tinu, au descoperit în zilele acelui fierbinte '89 la doi agenţi ai Ungariei care părăseau România printr-un punct vamal o chitanţă de mână semnată de însuşi Laszlo Tokes. Acesta scria cu mâna lui că a primit 20.000 de lei.

Dovada incontestabilă a conlucrării cu Securitatea maghiară nu a perturbat evoluţia ulterioară a pastorului. Dictatorul Nicolae Ceauşescu a fost executat, iar un simbol al revoluţiei ca pastorul