Parlamentul austriac a instituit o comisie care cercetează activitatea serviciilor secrete locale, dar şi a agenţilor secreţi străini, ale căror misiuni s-au înmulţit. Deşi Cortina de Fier a dispărut, în capitala austriacă numărul spionilor pare să fi crescut mai ceva ca în perioada Războiului Rece. Prin înfiinţarea comisiei speciale de anchetă, parlamentarii austrieci doresc în primul rând să lămurească rolul jucat de serviciile secrete locale într-o afacere legată de interceptarea ilegală a unor convorbiri telefonice, căreia i-au căzut victime mai mulţi deputaţi.

Sunt luate în colimator în special serviciile secrete militare, după ce doi agenţi au fost surprinşi transmiţând  partidului de extremă-dreaptă FPO şi Partidului Verzilor informaţii despre diverşi membri din formaţiunile politice adverse.

Comisia urmează totodată să ia în discuţie şi un dosar ceva mai sensibil, referitor la agenţii secreţi străini care ar acţiona nestingheriţi pe teritoriul austriac.

Semnalul de alarmă a fost tras în februarie, când doi funcţionari de poliţie din landul Austria de Jos au fost reţinuţi după ce au încercat să ofere unor spioni din Kazahstan informaţii despre ginerele preşedintelui Nursultan ­Nazabaev, ­Rakhat Aliev, căzut în dizgraţie şi refugiat în Austria.

Cunoscută pentru legăturile obscure cu regimurile autoritare din Asia Centrală şi Orientul Mijlociu, extrema-dreaptă austriacă este bănuită de implicare în această afacere, comentează cotidianul elveţian „Le Temps“. Potrivit Ministerului austriac de Interne, activitatea unor servicii de informaţii străine, în special ruseşti şi iraniene, cunoaşte, de la începutul acestui an, o „curbă exponenţială“.

Mai mulţi spioni ruşi şi iranieni

La sfârşitul lunii ianuarie, un exilat cecen, Umar Israilov, fostă gardă de corp a preşedintelui cecen Ram