Atentatele de la Moscova readuc în atenţie modul în care fostul preşedinte Vladimir Putin s-a folosit de terorism pentru a deveni cel mai puternic om din Rusia. Cele două atentate sinucigaşe din metroul moscovit, comise luni la o oră de vârf - deci cu număr mare de victime - în plin centrul capitalei, sub sediul serviciilor de securitate, sunt un semnal, amintind că tragedii similare au fost folosite de abilul politician Vladimir Putin pentru a-şi impune puterea şi oamenii din serviciile secrete şi armată.
De fiecare dată, atentatele violente care au înfricoşat ruşii şi au rămas nerevendicate au fost puse pe seama separatiştilor islamişti ceceni şi au fost urmate de „ceva" important decis de Kremlin. „Ceva" care îi sporea puterea şi influenţa. Acum, fostul ofiţer KGB, după două mandate prezidenţiale, este premier, Constituţia nepermiţându-i al treilea mandat consecutiv. Metodele rămân aceleaşi şi unii analişti se întreabă dacă ce s-a petrecut la metroul din Moscova reprezintă manipulare sau atentate reale. Atentatele nu au fost revendicate, dar autorităţile acuză cecenii.
Cert este că ele intervin într-o perioadă când politica economică a premierului Putin este contestată, în multe oraşe având loc manifestaţii de protest şi tot mai des se vorbeşte despre o divergenţă de opinii între el şi succesorul său la Kremlin, Dmitri Medvedev. Popularitatea lui Putin este în continuă scădere, iar el nu este omul care să se mulţumească cu rolul unui simplu pion pe tabla de şah a politicii ruse.
Fostul preşedinte şi-a clădit reputaţia şi succesul instaurând „verticala puterii" şi acţionând contra rebelilor ceceni, dar nu a dovedit că poate preveni atacuri teroriste majore contra populaţiei civile. Totodată, atacurile de acum ar putea fi prezentate drept „o dovadă" că politica lui Medvedev de liberalizare a guvernării, de intensificare a pluralismului politic şi de
