Fiecare duminică din Postul Mare poartă o denumire şi, totodată, cuprinde două teme, două înţelesuri. “Pe de o parte, fiecare dintre ele aparţine unei succesiuni în care sunt redate ritmul şi «dialectele» duhovniceşti ale Postului. Pe de altă parte, în decursul dezvoltării istorice a Bisericii, aproape fiecare duminică a Postului a căpătat o a doua temă”, explică Alexander Schmemann în cartea “Postul Mare”.

Cea de-a doua duminică din Sfântul şi Marele Post a primit numele Sfântului Grigorie Palama în anul 1368, odată cu canonizarea Sfântului. Unul dintre cei mai mari teologi ai Bisericii Ortodoxe, Sfântul Grigorie Palama, a trărit în secolul al XIV-lea şi s-a mutat la Domnul la 14 noiembrie 1359. Biserica a rânduit ca în a doua duminică din Patruzecime Sfântul să fie prăznuit astfel încât, noi, să conştientizăm faptul că dreapta credinţă, pe care am sărbătorit-o în prima duminică a Postului mare - Duminica Ortodoxiei ( duminica Dreptei Credinţe  şi a cinstirii sfintelor icoane)- , nu este o credinţă teoretică, după cum subliniază părintele Patriarh Daniel, în volumul “Foame şi sete după Dumnezeu - înţelesul şi folosul Postului” “ci este credinţa care duce la credinciosul ortodox la viaţă şi lumină veşnică”. Totodată, - se arată în lucrarea amintită - “când mărturisim şi trăim dreapta credinţă, ne luminăm sufletul şi ne curăţim de păcate prin pocăinţă, post şi fapte bune, spre a dobândi slava vieţii veşnice. Iată de ce duminica a doua a Sfântului şi Marelui Post este Duminica luminii duhovniceşti neapuse care nu se vede cu ochii trupeşti, dar care se vede cu ochii duhovniceşti când Dumnezeu doreşte ca prin harul Său să-Şi arate prezenţa Sa luminătoare, sfinţitoare şi de viaţă făcătoare. Sfântul Grigorie Palama, în scrierile sale, arată că această lumină nu este lumină de la soare, ci este lumină din interiorul sufletului care vine din relaţia noastră cu Sfâ