Legea lustratiei se va afla saptamana aceasta pe ordinea de zi a plenului Senatului. Intre timp, Comisia pentru egalitatea de sanse a avizat negativ proiectul de lege, iar conservatorii isi mentin punctul de vedere in ceea ce priveste includerea pe lista "lustratilor" a comandantilor de nave si aeronave. Spiritele s-au inflamat si mai tare la sfarsitul saptamanii trecute, dupa ce liderul PD, Emil Boc, a solicitat Guvernului sa-si asume raspunderea pentru Legea lustratiei, cerere respinsa cu vehementa de celelalte partide membre ale coalitiei. Subiectul adoptarii unei Legi a lustratiei a aparut cu regularitate de la Revolutie incoace. Inca din 1990, autorii Proclamatiei de la Timisoara au cerut eliminarea structurilor securisto-comuniste din toate institutiile statului. Societatea civila a sustinut continuu, cu indarjire, necesitatea unei asanari morale a clasei politice romanesti, dar "actorii" scenei politice au avut grija sa nu se intample asa ceva. "Timp de 15 ani aceasta lege a fost inabusita prin respingerea repetata sau modificarea pana la diluare a tuturor initiativelor legislative asociate sau legate de acest domeniu", aminteau in expunerea de motive si cei patru liberali initiatori - Mona Musca, Adrian Cioroianu, Eugen Nicolaescu si Viorel Oancea. Acelasi lucru s-a intamplat insa, in parte, si acum, prin buna colaborare a puterii si opozitiei. Categorii vizate de lege In prima etapa a dezbaterilor, senatorii au stabilit sa fie vizate de Legea lustratiei urmatoarele categorii care-si vor pierde functiile publice daca vor fi descoperite ca au sustinut regimul comunisto-securist: - Persoanele care au ocupat functii de conducere in aparatul central al Partidului Muncitoresc Roman (PMR), Partidului Comunist Roman (PCR), Uniunii Tineretului Muncitoresc (UTM) si Uniunii Tineretului Comunist (UTC); - Alti activisti salarizati ai structurilor de mai sus, la niv