Liderii europeni se întâlnesc din nou astăzi pentru a veni cu soluţiile finale la cele trei puncte care au rămas pe agenda lor după întâlnirea din week-end.
Dacă în ceea ce priveşte recapitalizarea băncilor suma rămâne cea stabilită acum câteva zile, de circa 100 de miliarde de euro, iar procentul cu care va fi redusă datoria Greciei deţinută de investitorii privaţi va fi cel mai probabil de 60%, noutăţile vin de la modificările ce vor fi aduse fondului de urgenţă EFSF.
Acesta ar urma să garanteze parţial obligaţiunile emise de ţările cu probleme pentru a le face mai atractive, asta pe lângă puterile ce i-au fost acordate în vară, şi anume posibilitatea de a face achiziţii de obligaţiuni de pe pieţe şi de a ajuta guvernele să recapitalizeze băncile.
În paralel cu funcţia de asigurare a obligaţiunilor atribuită EFSF va fi creat şi un vehicul special de investiţii care ar urma să cumpere obligaţiuni emise de statele europene cu bani de la investitorii privaţi şi fondurile suverane.
Nicolaie Chideşciuc, economist-şef al ING
Nu cred că ne putem aştepta la ceva extraordinar de la summit. La cât de rău arată economia zonei euro, e posibil să fie deja în recesiune în trimestrul IV, iar acest lucru nu se va putea schimba după reuniunea de mâine. Nu cred că se va relua imediat creşterea economică, ci vom avea în continuare o creştere lentă. În schimb, summit-ul ar putea să schimbe modul în care se va comporta zona euro pe viitor. De altfel, problemele nu mai sunt de multă vreme, de circa jumătate de an, cu Grecia, ci sunt legate de viitorul zonei euro, cum vor supravieţui zona euro şi moneda unică, dacă există voinţă politică.
Summit-ul nu este de importanţă majoră pentru România, dar problemele zonei euro au cu siguranţă implicaţii negative pentru ţara noastră.
În ceea ce priveşte recapitalizarea băncilor, implicaţiile pentru
