Comisiile de analiză a dosarelor de restituire a proprietăţilor confiscate abuziv se văd puse deseori în situaţia să emită despăgubiri pentru persoane decedate. Pentru a vorbi cu moştenitorii este nevoie de corespondenţă. Titlurile de despăgubire sunt convertibile în acţiuni şi pot fi vândute pe piaţa de capital.

Sute de morţi ar putea deveni acţionari la Fondul Proprietatea, din cauza încetinelii cu care sunt soluţionate dosarele de retrocedare a imobilelor confiscate abuziv de regimul comunist. Legea nr. 10, cea care reglementa dreptul la restituiri în natură sau despăgubiri, a apărut abia în 2001, după care a urmat o perioadă destul de lungă cu întocmirea şi depunerea dosarelor cu actele doveditoare ale dreptului de proprietate. Între timp, o parte dintre solicitanţi, persoane în vârstă, au murit fără să-şi vadă împlinit visul de a redeveni proprietari peste ceea ce le fusese confiscat.

Spre exemplu, în judeţul Dolj, au fost întocmite 6.478 de dosare, din care în prezent mai sunt în lucru circa 1.500.

Corespondenţă cu morţii

Potrivit Adinei Săndoiu, consilier juridic în cadrul Direcţiei de contencios administrativ şi avizul legalităţii actelor din cadrul Prefecturii Dolj, sunt frecvente cazurile în care comisia de soluţionare a dosarelor se vede nevoită să „stea de vorbă“ cu morţii.

„De obicei, se emit dispoziţii pe numele celor care au făcut cererile şi au dreptul legal să primească restituiri în natură sau despăgubiri. Legea restituirii proprietăţilor confiscate abuziv datează din 2001, iar acum suntem în 2007. O parte dintre solicitanţi au murit, fiind în vârstă, aşa că sunt frecvente cazurile în care dispoziţiile se emit pe numele morţilor. Cum acestea trebuie semnate, dacă nu se depune la dosar certificatul de deces, noi nu avem de unde să ştim că persoana respectivă a murit. Aşa că se poartă o întreagă corespondenţă