» Un proiect initiat de fostul ministru al Culturii Ion Caramitru, privind folosirea patrimoniului cultural al orasului Sulina pentru dezvoltarea turistica, este boicotat de autoritati.

» Un studiu realizat cu fonduri UE arata ca patrimoniul imobiliar al fostului "porto franco" Sulina poate fi reabilitat rapid si introdus in circuitul turistic, dand astfel o sansa de dezvoltare orasului.

In 2000, la initiativa lui Ion Caramitru, ministrul de atunci al Culturii, orasului Sulina i s-a acordat, printr-o ordonanta de urgenta, statutul de "zona de interes national". Ion Caramitru, initiatorul acestei legi, a spus ca "acest oras care a cunoscut o dezvoltare fulminanta in numai cateva decenii datorita statutului sau de porto franco, s-a ruinat in timpul regimului comunist, iar acum riscam sa pierdem definitiv patrimoniul cultural pe care-l mai are, dar si o oportunitate facila de dezvoltare turistica". Ideea fostului minsitru Caramitru a fost salutata de istorici care considera ca mai exista sanse ca Sulina sa renasca din propria cenusa. Sulina s-a dezvoltat masiv dupa infiintare Comisiei Europene a Dunarii (CED), conform hotararii Congresului de Pace de la Paris din 1856, care avea misiunea sa asigure libera navigatie pe Dunarea pentru toate statele. Inginerul englez Charles A. Hartley a primit de la CED misiunea sa amenajeze gurile Dunarii pentru a facilita accesul vapoarelor maritime pe fluviu. Proiectul lui Hartley a inceput sa se materializeze in 1857, an care poate fi considerat cel al nasterii portului-oras descris cu mult har de fostul capitan sef de port Eugen Botez in romanul sau "Europolis" semnat cu pseudonimul Jean Bart. Cert este ca in cativa ani de la deschiderea navigatiei pentru vapoarele maritime pe noul canal maritim, Sulina a cunoscut o dezvoltare spectaculoasa. Documentele de arhiva atesta ca la Sulina isi aveau birourile cele mai