Referendumul francez are o concluzie usturatoare: incercarea de implicare directa a popoarelor in viata Uniunii a esuat. Si prin prevederile sale si prin modalitatea prin care trebuie adoptata, aceasta Constitutie cobora proiectul elitelor politice in piata publica.
Noutatea acum nu este ca popoarele europene sint impotriva unei Uniuni Europene consolidate, la drept vorbind ele au fost mereu mai putin euroentuziaste decit liderii lor. Singura noutate e ca popoarele au fost intrebate. Lectia va fi invatata: nu vor mai fi intrebate.
Gindindu-se ca nu se face o Constitutie fara un popor, liderii europeni s-au gindit ca acum mai mult ca niciodata, poporul merita intrebat. La tratatele trecute, doar Franta, Danemarca si Irlanda au organizat referendumuri pentru adoptare.
In plus fata de cele trei, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Marea Britanie, Cehia si Polonia si-au propus sa organizeze de aceasta data referendumuri. Sa nu uitam totusi de Spania, care a organizat unul si DA-ul a fost masiv.
Este cert ca alta ar fi fost soarta Constitutiei Europene daca parlamentul si nu poporul francez ar fi fost chemat sa o ratifice. Nu este vorba despre istorie contrafactuala, pentru ca acest vot a fost dat indirect.
Camerele parlamentare s-au reunit intr-o sedinta extraordinara in februarie acest an pentru a schimba Constitutia nationala, dind verde celei europene. Au fost 730 de voturi pentru si doar 66 contra.
Intrebat la televiziune imediat dupa aflarea rezultatelor ce parere are, Adrian Severin se intreba corect (dar incorect politic), daca este democratie aceasta, in care oameni care nu stiu despre ce este vorba decid in asemenea chestiuni esentiale.
Si, continua Severin, de ce mai alegem reprezentanti care stiu despre ce este vorba? Enervarea abia retinuta a domnului Severin este pe deplin justificata. Am
