Vineri, 15 februarie, artistul american de origine romana Vlad Basarab a sustinut, la Galeria Simeza din Bucuresti, performance-ul Pomenire. Titlul poate induce in eroare, trimitind prin orizontul de asteptare spre o zona a semnificatiilor uzuale ale cuvintului. Ceea ce s-a intimplat de fapt a fost ca artistul – pictor, sculptor si ceramist – si-a ingropat lucrarile aduse pentru expozitie intr-un careu de pamint pregatit in incinta galeriei.

Vlad Basarab porneste in performance-urile sale de la situatii conventionale, al caror sens se modifica fundamental prin recontextualizari surprinzatoare. Actori, muzicieni, dansatori, artisti sau critici de arta intervin in desfasurarea „clasica“ a vernisajelor sau evenimentelor expozitionale cu care publicul este familiarizat, socind prin gesturi dramatice menite a atrage atentia asupra unor evidente care de cele mai multe ori sint ignorate.

La Simeza parea ca va urma un vernisaj banal. Lucrari ale artistului – piese de ceramica si sculpturi – fusesera plasate in mod clasic, pe socluri. Careul de pamint din centrul primei camere a galeriei isi avea functia sa ornamentala, respectiv de replica la vasele (de lut) expuse. Masa din cea de-a doua incapere putea induce in eroare piscotarii (n.a. – persoanele care vin la vernisaje exclusiv pentru „tratatie“) de pe orice meridian. Expozitia a fost deschisa prin difuzarea vocii inregistrate a criticului de arta Stefan Tiron, rugat sa vorbeasca in stilul banal de preaslavire a artistului si operelor sale. Dupa discurs, in galerie a patruns un cortegiu funerar alcatuit din artisti si actori cintind „Vesnica lor pomenire ...“, care a inceput sa ingroape lucrarile sub privirile disperate ale artistului, imobilizat in acest performance intr-un carucior de invalid. Cei prezenti au fost invitati apoi la un parastas al operei si muncii sale.

Pe durata expozitiei