Rezoluţia votată la 1918 proclama libertate autonomă confesională, de presă, asociere, întrunire şi liberă propagandă, dar aproape un secol de la acel moment încă nu a adus, în sistemele democratice moderne, nimic semnificativ nou în favoarea drepturilor omului şi civile, afirmă premierul Emil Boc citat de Mediafax.

Într-un mesaj transmis de 1 Decembrie, premierul arată că la Alba-Iulia, acum 92 de ani, se năştea în spirit România de astăzi, prin voinţa şi hotărârea patrioţilor români din Banat, Transilvania, Ţara Ungurească şi Regat, considerând că onorarea acelor momente ale istoriei este un semn de conştiinţă cărora se datorează identitatea ca popor şi faptul că există rădăcini, tradiţie, valori şi un spirit unitar într-o ţară unită.

"În acest sens, se cuvine să mai evocăm cu mândrie faptul că, în timp ce pe alte meleaguri se puneau bazele unor puteri totalitare, la noi, pe 1 decembrie 1918, lua fiinţă nu doar un mare stat unitar, ci şi un stat revoluţionar, în care vizionarismul celor care l-au gândit consfinţea valorile libertăţii şi democraţiei. Rezoluţia votată de Marea Adunare Naţională la Alba-Iulia proclama „libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare", „libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din Stat", „drept de vot direct, egal şi pentru ambele sexe", „desăvârşită libertate de presă, asociere şi întrunire, libera propagandă". Aproape un secol de la acel moment încă nu a adus, în sistemele democratice moderne, nimic semnificativ nou în favoarea drepturilor omului şi drepturilor civile", afirmă Boc.

El apreciază că cele două semnificaţii fundamentale ale Zilei de 1 Decembrie 1918 sunt unitatea naţională şi concepţia profund democratică pe care s-a întemeiat România actuală.

Rezoluţia votată la 1918 proclama libertate autonomă confesională, de presă, asociere, întrunire şi liberă propagandă, dar aproap