O, de-ai veni, justitie invizibila!
Kafka
„Justitia invizibila“ pe care o cheama Kafka in Jurnal, apare cu brutalitate in Colonia penitenciara, unde „vina e intotdeauna mai presus de orice indoiala“. Existenta umana este, in mod esential, caracterizata de vina, o vina care se cere izbavita de teribila agonie pe care o provoaca „justitia invizibila“ prin intermediul unei masinarii monstruoase. Ca si in Prizonierii lui Nietzsche, in Colonia penitenciara a lui Kafka exista doua lumi sau, mai bine zis, doua legi: legea veche, ale carei porunci sint pastrate cu sfintenie, si legea noua, cea care se vrea a fi una reformatoare, cea care promite salvarea si mintuirea. in Prizonierii¸ gardianul inchisorii este tatal atotputernic, cel care guverneaza inchisoarea, cel care-i pedepseste cu duritate pe uneltitori. in colonia lui Kafka, vechiul comandant este creatorul coloniei si mare judecator, intemeietor al tablelor legii. Si gardianul si vechiul comandant reprezinta legea veche, cea care face recurs la pedeapsa.
Reprezentantii legii noi sint fiul gardianului din inchisoarea nietzscheana, respectiv noul comandant din colonia penitenciara.
Diferenta dintre cei doi este ca noul comandant detine un rang militar, pe cind fiul gardianului apare din rindul detinutilor, intr-o zi obisnuita de munca in curtea inchisorii. Cel ce se recomanda a fi fiul gardianului le promite celorlalti detinuti eliberarea in schimbul increderii lor. Anuntarea mortii gardianului inchisorii intrerupe planurile de salvare ale fiului, stirnind batjocura prizonierilor, care-i aduc reprosuri asa-zisului mintuitor. Textul lui Nietzsche se sfirseste cu imaginea fiului care ramine singur dupa moartea tatalui, moarte in care nu crede, la fel cum nu cred ceilalti ca el este adevaratul fiu al gardianului. Fiul ramine captiv in propria-i mostenire. Regasim in Prizonierii o ima