Tonul dramatic al ultimelor declaraţii parvenite de la Chişinău ascund, citite printre rânduri, o doză de disperare. A clanului Voronin şi al apropiaţilor acestuia, în care s-a înscris Tonul dramatic al ultimelor declaraţii parvenite de la Chişinău ascund, citite printre rânduri, o doză de disperare. A clanului Voronin şi al apropiaţilor acestuia, în care s-a înscris şi premierul Tarlev. Altminteri nu pot fi calificate formulările de-a dreptul jignitoare la adresa României -"sfidare", "duplicitate" "jocuri periculoase", "ameninţare", "destabilizare" etc - sau pateticul apel la comunitatea internaţională de a face presiuni asupra Bucureştilor. Graba cu care moldovenii se înghesuie să ceară cetăţenie română - factorul declanşator al crizei - dă fiori liderilor de la Chişinău. Acordarea cetăţeniei, văzută dincoace de Prut ca un gest de bunăvoinţă în plus faţă de "fraţii" de pe malul celălalt, e percepută ca un pericol major de preşedintele Voronin şi apropiaţii săi şi examinată cu iritare la Moscova. Asta, deoarece mulţi analişti prevăd, că urmarea firească a înmulţirii cetăţenilor români în Moldova va conduce la dispariţia acestui stat şi "topirea" sa naturală între graniţele României. Fapt inacceptabil pentru actualii lideri de la Chişinău, care riscă să rămână fără obiectul muncii (putere discreţionară, influenţă, afaceri prospere, protecţia Rusiei etc). "Exodul" în masă cu acte în regulă, către România, era de neimaginat în urmă cu câţiva ani şi imposibil fără aderarea noastră la UE, aceasta fiind atracţia/destinaţia finală pentru moldoveni, nu patria-mumă. Cu ajutorul bunăvoinţei Bucureştilor, moldovenii, care altădată strâmbau din nas când se vorbea de posibilitatea unirii, comparând oferta, e drept, săracă, a României, cu propria sărăcie, o preferau pe cea de acasă. Acum, brusc, posibilitatea de a deveni cetăţeni europeni şi de a-şi găsi de muncă în spaţiul UE,