Statele UE au eșuat în încercarea de a îmbunătăți politicile privind biocarburanții din culturi alimentare. Amânarea unei decizii ar putea duce la o creștere a prețurilor la alimente.

Statele Membre ale Uniunii Europene nu au reușit să ajungă la niciun acord în privința limitării folosirii biocarburanților din culturi agricole în transporturi, lăsând nesoluționate efectele negative ale politicilor europene în acest sector. Conform estimărilor, amânarea luării unei decizii va conduce la creșterea cantității de emisii de gaze cu efect de seră și a prețurilor la alimente. Miniștrii europeni pentru energie au respins joi, în Consiliul de la Bruxelles, un acord politic de modificare a politicilor europene privind biocarburanții. Propunerea respinsă ar fi limitat la 7% utilizarea biocarburanților din generația I – obținuți din culturi alimentare – care, în amestec cu benzina sau motorina, contribuie la atingerea țintei de energie regenerabilă în transporturi, până în anul 2020. Această țintă a fost stabilită de UE la 10% și a lăsat Statelor Membre posibilitatea de a alege modalitățile de atingere a ei.

Majoritatea au optat pentru biocarburanții de primă generație. Impactul acestor politici se observă cel mai mult în țările în curs de dezvoltare, unde cererea din ce în ce mai mare de biocarburanți conduce la defrișări masive, pierderea biodiversității, limitarea accesului la hrană și conflicte. Potrivit datelor TERRA Mileniul III, deși ar fi reprezentat o îmbunătățire a politicilor actuale, introducerea plafonului de 7% a fost considerat de statele europene promotoare ale unor politici curate drept un compromis prea mare, față de propunerea inițială a Comisiei Europene, de 5%. Această diferență de două procente reprezintă echivalentul emisiilor a 9 milioane de autoturisme pe drumurile europene, până în 2020, respectiv 400 de milioane de tone de CO2.

R