N-am de gînd să contest în Justiţie faptul că minunata firmă CFR Transauto mi-a ridicat maşina, la ora de mare trafic 17.50, de pe magistrala stradă a Monetăriei (aleiuţa care uneşte bd. Ion Mihalache şi Şoseaua Kiseleff, pe lîngă Muzeul Ţăranului Român). Asta, pentru că nu mă atrage cu nimic perspectiva de a umbla cu ruleta prin tribunale, să vedem la cîţi metri eram de trecerea de pietoni, cale de vreun an de zile, numai pentru satisfacţia de a fi „învins sistemul“. „Sistemul“ a fost învins de mulţi pînă acum – şi a rămas în picioare, deşi aici nu de metri şi de parcare în spic la unul sau la altul e vorba, ci de aleatoriul unei măsuri ce nu se reflectă decît în umflătura buzunarului unor proprietari de firmă despre care nu vreau să ştiu mai multe. Şi mai ştiţi de ce nu fac plîngere la tribunal, domnule Andrei Chiliman? Fiindcă dac-o fi să cîştig, banii mi-i plăteşte înapoi nu firma întreprinzătoare, ci Poliţia Rutieră, din bani publici, iar poliţistul cu ruleta cea deşteaptă se duce liniştit în continuare la constatări deştepte. Domnule Chiliman, mă gîndeam să fac plîngere, totuşi, la dvs. la primărie, cu argumentul moral, dacă legal nu contează, al citării viceprimarului dvs., dl Dan Tudorache. Şi lui i-a ridicat CFR Transauto maşina, acum vreo cinci luni, de la Piaţa Domenii, unde-o lăsase că „n-avea unde parca“. Păi, domnule Chiliman, dacă nici viceprimarul n-are unde parca, apăi sărmanilor cetăţeni, care şi ei sînt în interes de serviciu, la o adică, ce le rămîne de făcut? Cum să n-aibă viceprimarul unde parca, dacă, nu-i aşa, aţi procurat naţiunii 100.000 de locuri de parcare prin introducerea de sensuri unice pe străzile secundare? Poate fiindcă nu sînt chiar 100.000 (orişicît, în Bucureşti sînt aproape un milion şi jumătate de maşini şi, slavă Domnului, încă ne putem deplasa şi în alte sectoare decît cele de reşedinţă; dar de unde s-or fi înmulţit aşa