Revirimentul picturii figurative din ultimul deceniu nu e doar un simplu exerciţiu artistic, ci face obiectul preocupărilor curatorilor şi criticilor de artă. Pe simezele Muzeului de Artă din Cluj, vedem în aceste luni expoziţia de pictură a tinerilor artişti timişoreni Andrei Rosetti, Sorin Scurtulescu şi Sorin Neamţu, realizată de criticul şi istoricul de artă Ileana Pintile, sub titlul De la formă la concept. Autoarea cărţii Acţionismul în România în timpul comunismului compune în expoziţie traseul conceptualizării gestului artistic, constanta de decenii a preocupărilor sale în arta contemporană românească. Andrei Rosetti, Sorin Scurtulescu şi Sorin Neamţu sînt trei artişti pe care îi leagă nu numai prietenia, ci şi o preocupare pentru definirea lor în raport cu pictura şi cu anumite teme, fiecare încercînd să se concentreze pe un anume subiect. Preocupările lui Andrei Rosetti sînt pentru peisaj, un peisaj minimalist, redus la ziduri şi fragmente urbane; pentru natură moartă, respectiv obiect supradimensionat, la Sorin Neamţu, şi pentru nud, figură umană, la Sorin Scurtulescu. Cei trei sînt într-o nouă etapă, foarte motivaţi să continue în principal pictura, pentru că aşa au început ca grup de pictori. Ceea ce i-a unit de la început e acest mare interes pentru pictură, aflat cumva sub amprenta lui Constantin Flondor, profesorul lor. Acum încearcă nu neapărat să se distanţeze, ci să-şi găsească locul lor individual şi unul în raport cu celălalt. Un reviriment al picturii Această preocupare pentru pictură/picturalitate e o caracteristică a acestei generaţii 2000 – s-o numim aşa, fără pretenţia de a desemna o mişcare –, la care se poate observa o reîntoarcere la genurile tradiţionale ale artelor vizuale? Da, e un reviriment al picturii foarte vizibil şi la Cluj, şi la Bucureşti (mai ales la Bucureşti sînt foarte mulţi artişti tineri). Dar nu neapărat al pictu