Noua, romanilor, saracia ne-a fost vreme indelungata educator national. Sub apasarea neindestularii prelungite, neamul nostru a invatat sa fie cumpatat, sa stranga bani albi pentru zile negre, sa nu caute luxul, mai mult, sa se multumeasca cu putin. Acum, in UE, astfel de deprinderi nu ne mai sunt de nici un ajutor. Traim intr-un spatiu si
intr-un timp in care cine se multumeste cu putin... putin infaptuieste. Asa ca, treptat, societatea noastra se desparte de fata umana a saraciei. Rolul ei de educator national inceteaza. Sau, mai exact, e pe cale sa inceteze.
Vom continua sa ne confruntam insa, o vreme, cu fata inumana a saraciei. Cea care, fara sa invete pe nimeni nimic bun, induce in societate ura, faradelegea, mizeria sociala. Sub acest aspect, intre tarile cu care suntem in competitie, Romania poarta povara cea mai grea.
O vreme, saracia din tara noastra a fost un proces in crestere. Extensie legata, in buna masura, de recesiunea economica din anii '97 - '99. Din 2000 insa, a inceput o noua tendinta. Numarul saracilor, desi inca mare, e in evidenta scadere. Tendinta ce a pornit sa fie stimulata deindata ce a fost relansata cresterea economica. Treptat, ponderea saracilor a scazut. Si in anii ce vin, noi segmente ale populatiei vor scapa din capcana saraciei. Totusi, nu e cazul sa fim excesiv de optimisti. Vocile de la noi, care s-au grabit sa prezica o injumatatire a saraciei in anii 2005-2006, s-au inselat. Fiindca au omis un adevar nu tocmai imbucurator. Si anume, ca in procesul saraciei dinamica e asemanatoare cu cea a inflatiei: la coborare, curba e tot mai inceata. Probabil ca mai aproape de adevar sunt analistii care prevad o injumatatire a saraciei in Romania in anii 2007-2008.
Razboiul cu saracia va putea fi insa castigat numai daca vor fi deschise mai multe fronturi: cu preturile, cu veniturile, cu oferta, cu delasarea. Si n
