În 9 martie, tradiţia ne spune că pe masă trebuie să se afle „măcinicii”, colăceii fierţi în apă îndulcită cu nucă. În calendarul
popular românesc, în cadrul sărbătorilor cu dată fixă, ziua de 9 martie are o dublă semnificaţie: celebrarea echinocţiului de primăvară, ce marca începutul anului agrar, hotarul dintre iarnă şi vară şi sărbătorirea celor 40 de Sfinţi Mucenici din calendarul bisericesc creştin. Conform unei legende, în vremea Imperiului Roman, 40 de soldaţi au fost sacrificaţi de Împăratul Licinius pentru că se declaraseră creştini. Ei au fost pedepsiţi să stea o noapte întreagă dezbrăcaţi într-un lac îngheţat. Mama unuia dintre ei a stat toată noaptea şi i-a încurajat, împărţindu-le pâine cu miere şi nucă. În toate zonele etnografice ale României era obiceiul ca de 9 martie să se facă diferite copturi în for-mă de om, albină, pasăre, colac. În Ţara Bârsei, „măcinicii” se făceau din aluat colăcei în forma cifrei opt care se fierbeau în apă îndulcită cu nucă. La Muzeul de Etnografie din Săcele, braşovenii sunt invitaţi mâine, de la ora 10.00, la o demonstraţie de preparare a măcinicilor, realizaţi de elevii Şcolii Generale nr. 4 din Săcele, coordonaţi de prof. Minodora Duru. În 9 martie, tradiţia ne spune că pe masă trebuie să se afle „măcinicii”, colăceii fierţi în apă îndulcită cu nucă. În calendarul
popular românesc, în cadrul sărbătorilor cu dată fixă, ziua de 9 martie are o dublă semnificaţie: celebrarea echinocţiului de primăvară, ce marca începutul anului agrar, hotarul dintre iarnă şi vară şi sărbătorirea celor 40 de Sfinţi Mucenici din calendarul bisericesc creştin. Conform unei legende, în vremea Imperiului Roman, 40 de soldaţi au fost sacrificaţi de Împăratul Licinius pentru că se declaraseră creştini. Ei au fost pedepsiţi să stea o noapte întreagă dezbrăcaţi într-un lac îngheţat. Mama unuia dintre ei a stat toată noaptea şi i-a încu