Un hunedorean a reprezentat România la cel mai important festival internaţional de şoimărit, organizat în Emiratele Arabe Unite.
Din cele mai vechi timpuri, vânătoarea cu şoimi a fost asociată cu nobleţea şi bogăţia. Atât de mult preţuiau arabii aceste păsări încât, în urmă cu câteva secole, România plătea şoimi, ulii şi ereţi ca tribut Imperiului Otoman. De altfel, în Europa, tehnicile vânătorii cu şoimi au fost aduse de arabi. Astăzi însă, statele în care nobila tradiţie se mai păstrează pot fi numărate pe degete. În România, hunedoreanul Dorin Cărăbeţ, în vârstă de 38 de ani, se luptă pentru a readuce pe tapet acest tip de vânătoare care s-a pierdut undeva prin secolul al XVII-lea, scrie Adevarul.
De altfel, Dorin Cărăbeţ este unul din cei trei români recunoscuţi pentru aptitudinile lor de şoimari. „Este o îndeletnicire care oficial a dispărut din România pe la 1800. Ea s-a transmis însă prin filoane difuze până în zilele noastre. Pentru că iubesc şoimăritul, am înfiinţat un ONG, care se numeşte «Peregrinus Deva»,. Prin acest ONG, doresc să promovez legiferarea acestui tip de vânătoare şi în România. Este singura care nu perturbă în niciun fel echilibrul natural", a explicat Dorin Cărăbeţ. Un hunedorean a reprezentat România la cel mai important festival internaţional de şoimărit, organizat în Emiratele Arabe Unite.
Din cele mai vechi timpuri, vânătoarea cu şoimi a fost asociată cu nobleţea şi bogăţia. Atât de mult preţuiau arabii aceste păsări încât, în urmă cu câteva secole, România plătea şoimi, ulii şi ereţi ca tribut Imperiului Otoman. De altfel, în Europa, tehnicile vânătorii cu şoimi au fost aduse de arabi. Astăzi însă, statele în care nobila tradiţie se mai păstrează pot fi numărate pe degete. În România, hunedoreanul Dorin Cărăbeţ, în vârstă de 38 de ani, se luptă pentru a readuce pe tapet acest tip de vânătoare ca