Adina Meiroşu încearcă să explice cauzele eşecului cu Ungaria. "A fost una din zilele în care unei echipe nu-i iese nimic", spune interul stînga.
A marcat un gol contra Ungariei, dar, la fel ca întreaga echipă, nu a avut o evoluţie entuziasmantă. A stat pe teren 31 de minute, mai bine de o repriză, dar spune că echipa s-a blocat, la un moment-dat, în repriza a doua, în condiţiile în care nimeni nu mai reuşea să marcheze.
- Adina, aţi găsit explicaţii la înfrîngerea în faţa Ungariei?
- E foarte greu. Nimeni nu a dormit, am vorbit între noi, dar cred că e greu să găseşti un motiv anume. Sigur că am ratat foarte mult, mai ales din situaţii de unu la unu. Începusem însă bine, am condus şi la trei goluri diferenţă, după care a fost parcă un blocaj total.
- Aceasta e diferenţa dintre Ungaria şi România, la handbal?
- Eu cred că nu, dar noi am prins o zi din acelea în care nu-ţi iese nimic, iar lor le-a mers totul. Există însă şi momente din acestea în viaţa unui sportiv. Important e să ştii să treci peste ele. Ne-a mai rămas un meci sau două de jucat, trebuie să strîngem rîndurile şi să învingem.
- Cum trece un sportiv peste un astfel de moment?
- E groaznic. Eu nu cred că există vreo jucătoare care merge la o competiţie cu gîndul să piardă. Toată lumea îşi doreşte să învingă. Noi am mai ajuns la medalii, sînt momente unice, iar cînd nu ajungi acolo, sus, e dureros.
- Au fost şi cîţiva suporteri în tribune, ungurii erau mai mulţi. A contat în vreun fel acest lucru?
- Nu. Suporterii noştri, o mînă de oameni, cîţi au putut veni, au fost admirabili. Le mulţumim. Ştim că sînt cu adevărat alături de noi şi că ne iubesc şi la bine, şi la rău. Oricum, la acest European, am trăit momente extraordinare la Vrşeţ, în momentul în care în tribune am avut două mii de fani. Tot respectul şi aprecierea noastră.
- Germania, viitoru
