Decizia istorică de ieri a Curţii Constituţionale din Germania, de a respinge contestaţiile la înfiinţarea Mecanismului European de Stabilitate (MES) este doar un prim pas pentru rezolvarea crizei europene. În plus, deşi va avea efecte benefice incontestabile, punerea în funcţiune a planului de salvare poate conduce la creşterea inflaţiei, a preţului al combustibili. Inevitabil, va conduce la o mutualizare a datoriilor la nivel european. Sursa: Reuters

Cu excepţia Germaniei, toate statele din Zona Euro au ratificat deja Tratatul de înfiinţarea a MES-ului. Irlanda a aprobat provizoriu documentul, urmând să spună Da-ul final, după decizia Curţii Constituţionale de la Karlsruhe. Germania s-a angajat să contribuie cu 27 la sută la suma finală destinată salvării statelor aflate în dificultate financiară, explică Deutsche Welle.

De abia când în bugetul MES se vor fi acumulat 90 de procente din totalul stabilit de iniţiatori (adică 630 de miliarde din cele 700 de miliarde de euro), mecanismul va deveni funcţional. De aceea nu există o dată fixă la care acesta va intra în vigoare.

Bugetul prevăzut pentru asigurarea stabilităţii financiare este de 700 de miliarde de euro. 80 de miliarde vor fi plătite de către participanţi, adică de cele 17 state ale Zonei Euro. Restul de 620 de miliarde reprezintă garanţii de stat, în baza cărora pot fi accesate credite pentru a împrumuta statele care au probleme.

Suma "mobilă", care poate fi împrumutată se cifrează la 500 de miliarde de euro. Capitalul propriu, cu care statele vor contribui la bugetul MES, cele 80 de miliarde de euro, vor fi plătite în 5 tranşe. Cota de participare a Germaniei este de 23 de miliarde de euro.

Deciziile privind acordarea ajutoarelor MES vor fi luate de un consiliu al guvernatorilor MES, unde votul Germaniei are cea mai mare greutate. Potrivit prevederil