Chiar dacă Grecia, Irlanda şi Portugalia reprezintă împreună doar 5% din PIB-ul total al zonei euro, pericolul contagiunii pentru Spania şi Italia este marea îngrijorare a liderilor europeni, explică Christian de Boissieu, preşedintele Consiliului de analiză economică, care sfătuieşte guvernul francez, la Bucureşti. Franţa deţine o datorie suverană italiană de 105.045 de milioane de dolari, iar băncile franceze au cea mai mare expunere la datoria grecească, irlandeză, portugheză, italiană, belgiană şi spaniolă, aproximată la 214.022 de milioane de dolari.
De la începutul anului curent, Societe Generale şi-a pierdut 50% din valoarea acţiunilor şi a fost retrogradată împreună cu Credit Agricole de către agenţia americană de rating Moody's. În plus, cele două bănci mari franceze au filiale greceşti care acum sunt puternic afectate. Mai grav, lichidităţile sunt pe terminate după ce fonduri americane şi-au retras aproape 20% din banii plasaţi în băncile franceze, care sunt mult mai dependente de injecţiile de cash ale fondurilor de investiţii americane decât alte instituţii financiare europene, aminteşte revista germană Spiegel.
Cu toate acestea, şeful consilierilor economici ai guvernului francez este optimist în legătură cu viitorul zonei euro. În opinia lui Boissieu, criza actuală nu este cea a monedei euro propriu-zise. "Primul indicator în acest sens este că rata de schimb a euro faţă de dolar este încă mare, iar euro n-a scăzut în ciuda crizei pentru că dolarul este mai fragil. Euro nu e puternic pentru că Europa este puternică, ci pentru că dolarul este slab", explică economistul francez.
Recurgerea la finanţările chineze pentru a întări Fondul European de Stabilitate Financiară este în opinia sa o soluţie valabilă pentru a putea preveni contagiunea. Adevărata problemă a Europei pe termen lung o reprezintă însă creşterea lentă şi şomajul
