O parte din istoria veche a Dobrogei a pierit sub apele Mării Negre. Odată cu prăbuşirea malurilor au dispărut străzi întregi, clădiri şi chiar o mare parte din Galeriile Subterane prin intermediul cărora se realiza alimentarea Tomisului cu apă.

Acum 2.000 de ani, romanii au construit o vastă reţea de alimentare cu apă. Sub oraşul vechi, există o reţea de tunele numite catacombe, destinaţia iniţială a acestor galerii a fost de sistem de alimentare cu apă potabilă din subteran. Construcţia a fost dispusă de către Împăratul Traian şi urmaşul său Hadrian. Se pare că lucrările pentru săparea acestor galerii au durat 10 ani, terminându-se în anul 150, fiind urmat traseul plajei, care s-a prăbuşit. Astfel, au fost făcute mai multe apeducte mai mici, apoi a fost proiectat unul cu un debit mai mare. Munca la crearea galeriilor nu era una uşoară. Nu se putea lucra decât un metru pe zi atunci când se săpa tunelul. S-a găsit falia Capidava - Mamaia, de unde s-a luat apă pentru a fi adusă în oraş. Sursa de apă se afla în zona Pescărie, de astăzi, unde s-a făcut o instalaţie de captare a apei prin nişte canale ale căror acoperiş era din piatră fără mortar, prin care să se scurgă apa din pânza freatică. De acolo, reţeaua trece pe sub Vila Şuţu şi iese pe sub Muzeul de Arheologie şi Istorie Constanţa, pe sub Mozaic, pentru ca, mai apoi, apa să fie captata în terme, în nişte cisterne mari, de unde autorităţile scoteau apa ziua şi o dădeau populaţiei. În Constanţa exista o întreagă reţea de galerii subterane legate între ele, prevăzute cu căi de ventilaţie zidite şi numeroase guri de ieşire. Au fost reperate 12 guri de ieşire, dintre care doar două au fost accesibile. Cel mai lung apeduct venea dinspre Canara, oraşul Ovidiu de astăzi.

Săpăturile au scos la iveală şi alte apeducte

În actuala zonă peninsulară din Constanţa au fost identificate foarte multe puţuri, pri