Venera Vlad, directorul de programe europene din cadrul Ministerului Mediului, a declarat, ieri, că judeţul Braşov ar putea pierde grantul de 111 milioane de euro pentru finanţarea lucrărilor de modernizare a reţelei alimentare cu apă a mai multor localităţi din judeţ. Aceasta a avertizat că pentru a accesa aceste fonduri este nevoie ca administraţiile mai multor localităţi din judeţ să formeze o asociaţie regională pentru a accesa fondurile respective, precum şi de transformarea regiei de apă în societate comercială. Din păcate, însă, Consiliul Judeţean şi Primăria Braşov nu au căzut de acord asupra procentelor pe care urmează să le deţină în capitalul social al viitoarei companii de apă, ceea ce întârzie foarte mult crearea asociaţiei regionale. Venera Vlad susţine că dacă instituţiile braşovene nu ajung rapid la o înţelegere, în curând banii ar putea fi redirecţionaţi către un proiect din alt judeţ. În cazul în care cele două părţi vor cădea la pace, Compania Apa Braşov ar urma să furnizeze servicii de alimentare cu apă şi canalizare către 13 loca-lităţi - Braşov, Hărman, Sânpetru, Codlea, Ghimbav, Feldioara, Rupea, Hoghiz, Homorod, Ungra, Prejmer, Bran şi Moeciu.

Două companii de apă?

Între timp, atât administraţia judeţeană, cât şi cea a municipiului Braşov au trecut la poziţii de forţă, fiecare anunţând că îşi va face propria companie de apă. Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Aristotel Căncescu, a anunţat chiar că societatea care va rămâne în administraţia judeţului Braşov va fi afiliată la operatorul de furnizare a apei din Sibiu, astfel încât să nu se piardă împrumutul nerambursabil pentru finanţarea investiţiilor din judeţ. Pe de altă parte, Consiliul Local Braşov a înfiinţat o comisie care să analizeze oportunitatea unei companii proprii care să furnizeze servicii de alimentare cu apă şi canal pe teritoriul municipiului Braşov şi