Cum se încălzea planeta, Veta, erogena Veta, făcu-un vis de se făcea România ţara mea. Suflă duh hlizit pe ape să ne dea un brînci uşor (capra altora să crape că nu-i ţap ispăşitor): „Facerea vă e ieşirea şi dorul aleator. Fi-v-ar spaţiul aiuritic şi sexul ameţitor!“ Moscova nu crede-n lacrimi, şi nici Washingtonu-n rîs: nimeni n-are rîsu’-plînsu’ ca al nostru predispus; turţ în sînge, ochii-n pari, plaga-n cer dă vlagă-n cler securiştii cînd ne cer frica-n sîni şi sînii mari; curba oarbă, dreapta stîngă, nesimţirea – simţ comun, ţoapa ţopăie pe lîngă mitocanul ei imun. Imunificenţa Voastră – Iliescu Yogaga – pierde udul raţiunii sec în stat cînd şut să dea cu mici ţeste late-n buze, pieptănate pe-ADNeu, cu-Îngeromul cu ventuze, cu inpoportunul EU. Ei ne trebe, Bush ne cade, noi ne rîdem, ei ne plîng, cum prea bine i se şade unui neam plasat nătîng. Într-o ţară de cacao Vodă Băse-i sus pe capră; porcii-i fac bau-bau pe Tao – merdă dulce, poamă acră! N-are plan, dar are snagă, nu-i orgasm, dar e harismă, n-are mînă teoloagă pînă-n vîrf s-ajungă-n cizmă... Cum Vetuţa erogena se trezea din vis sălbatic – că, unde-i plăcere, jena n-are loc automatic – se întinse-n lat şi iar cu pistrui, cu subţiori, cu-ochiul zilei, falnic far, să te facă, zău, să mori: Vodă-i cool – surfînd pe ape ne pluteşte într-un doar: vestu-n pupă şi-n supape să vă sufle – alivoar!

Cum se încălzea planeta, Veta, erogena Veta, făcu-un vis de se făcea România ţara mea. Suflă duh hlizit pe ape să ne dea un brînci uşor (capra altora să crape că nu-i ţap ispăşitor): „Facerea vă e ieşirea şi dorul aleator. Fi-v-ar spaţiul aiuritic şi sexul ameţitor!“ Moscova nu crede-n lacrimi, şi nici Washingtonu-n rîs: nimeni n-are rîsu’-plînsu’ ca al nostru predispus; turţ în sînge, ochii-n pari, plaga-n cer dă vlagă-n cler securiştii cînd ne cer frica-n sîni şi sînii mari; curba oarbă,