Senatorii din Comisia juridică au decis, marţi, că un mandat de interceptare privind securitatea naţională poate fi emis pentru o perioadă de cel mult şase luni, aprecierea duratei revenind judecătorului, a declarat preşedintele Comisiei, Tudor Chiuariu.

Membrii Comisiei au dezbătut şi au facut amendamente la proiectul de lege pentru punerea în aplicare a Legii 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale.

"Ce am încercat să facem prin textele adoptate, e ca aprecierea asupra circumstanţelor concrete ale fiecărei cauze şi implicit asupra duratei unor astfel de mandate, să fie evaluată o dată de procurorul care face propunerea, când este sesizat de organismele abilitate, şi - mai important decât atât, garanţia supremă - la aprecierea judecătorul care emite un astfel de mandat. Am considerat că este necesar să lăsăm judecătorul să aprecieze concret, în fiecare caz, care este durata optimă a unui astfel de mandat", a arătat senatorul.

Potrvit lui Chiuariu, această soluţie vine să răspundă ambelor obiective - atât protejării drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, cât şi eficienţei acţiunilor în ce priveşte securitatea naţională.

Tudor Chiuariu a precizat că termenul poate fi prelungit cu perioada pe care o consideră potrivită judecătorul, dar nu mai mult de trei luni. La expirarea unei perioade de trei luni, procurorul va trebui să facă o nouă cerere pentru o nouă prelungire. Perioada maximă în care poate fi prelungit un mandat de interceptare a rămas de doi ani.

Întrebat cine autorizează mandatul de interceptare, preşedintele Comisiei juridice a explicat că lucrătorii din cadrul SRI trebuie să facă o cerere către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care e analizată de către procurorul general sau de către procurori a