Alex Mihai Stoenescu analizeaza in cartea "Istoria loviturilor de stat in Romania" termenii folositi timp de 16 ani pentru a defini ce s-a intamplat in decembrie â89. Rezistenta confuziei asupra incadrarii corecte a faptelor din ianuarie 1990, chiar si la un deceniu si jumatate de la evenimente, provine si din inactivitatea si inertia factorilor academici si culturali care nu au avut capacitatea de a modifica enciclopediile si dictionarele din perioada comunista, astfel incat populatia sa ia contact cu definitiile corecte ale evenimentelor (categoriilor istorice) pe care le traise.
Si astazi bantuie confuziile intre revolutie, revolta populara, lovitura de stat sau puci, chiar si la personalitati cu pretentii intelectuale, ca Ion Iliescu sau Gelu Voican Voiculescu. De aceea, in acest loc vom comenta un mic dictionar de termeni specifici:
REVOLUTIA este, conform DEX-lui, "o schimbare brusca, si de obicei violenta, a structurilor sociale, economice si politice ale unui regim dat". O revolutie victorioasa este in mod fundamental o schimbare totala de sistem politic, urmata de modificarea structurii economice si a pozitiei straturilor sociale. Datorita complexitatii fenomenelor, precum si profunzimii schimbarilor produse in societate, revolutia se desfasoara pe o perioada mai lunga de timp. "Revolutie brusca" este un barbarism semantic si inadecvat. Dar sensul acestei dezvoltari temporare este in continuare controversat. Pe de o parte, revolutie se numeste schimbarea violenta a regimului politic, desi acest fragment al unei miscari politice violente poate fi incadrat in termenul de insurectie, urmata de celelalte modificari structurale. Aici termenul de revolutie se limiteaza doar la rasturnarea politica, aceasta fiind apoi determinanta pentru celelalte transformari. Pe de alta parte, revolutia este privita ca un proces mai amplu, cuprinzand intreaga f