Pretendentele la turneul final al CE din 2012 au fost repartizate pe grupe. Nouă la număr. Palatul Culturii şi Ştiinţei din Varşovia a găzduit ceremonia tragerii la sorţi şi, implicit, toată floarea cea vestită a fotbalului european. Românaşii noştri, ca de obiciei, au reprezentat cea mai perpelită categorie de participanţi la eveniment. N-avem încotro! Consumăm la greu frământări şi emoţii fiindcă frecventăm zona unei mediocrităţi persecutate de incertitudini. Echipele grele ale Europei n-au decât să evite accidentele, surprizele neplăcute, indiferent de compania pe care sorţii le-o hărăzesc. Nici micuţii conştienţi de faptul că menirea lor este doar aceea de a ţine bâzul competiţiei nu consumă prea mari emoţii. Dacă din întâmplare au să realizeze ei vreo năsărâmbă cu etichetă de mare surpriză, o vor trece în palmares cu dragă inimă. Pe muchie de cuţit îşi joacă soarta în preliminarii concurenţii dintre ape. Adică noi ăştia cu pretenţii de locul doi spre trei. Sau şi mai jos când ne împleticim prosteşte.
Oleg Blohin a plasat România în Grupa D, alături de Franţa, Bosnia, Belarus, Albania
şi Luxemburg. Venim în această ordine de pe ultimul loc al celei de-a doua urne valorice şi, având în vedere antecedentele, nu avem a ne plânge. Grupa mi se pare a fi una chiar foarte cumsecade. Aprecierea se bazează pe evaluarea aproximativă a momentului şi a trecutului apropiat.
Evaluare care, deocamdată, mai susţine cât de cât ipoteza că ne putem juca şansele pe cont propriu. Că mai avem potenţial să ne croim singuri soarta, fără a cerşi favoruri căzute din cer. Până la debutul oficial al preliminariilor mai avem însă un drum de parcurs. Iar poziţia de pe care Naţionala va lua startul în competiţie va depinde şi de ceea ce se va întâmpla pe acest parcurs.
Aş vrea să cred că Răzvan Lucescu şi-a limpezit deja gândurile, că a triat informaţii