O poveste victoriană
Sarah Waters, Din vîrful degetelor, Colecţia „Biblioteca Polirom“, Editura Polirom, 2009
39,95 lei
traducere din limba engleză şi note de Ioana Filat
Prozatoarea britanică Sarah Waters (în vîrstă de 43 de ani) a debutat încă din anii nouăzeci şi a fost, în general, bine primită de critica din Albion. Totuşi, romanele ei capătă un impact internaţional abia odată cu apariţia lui Fingersmith/Din vîrful degetelor (2002) – publicat, recent, şi în limba română, la Poliromul ieşean –, urmat de alte două volume de mare succes, The Night Watch/Veghea (2006) şi The Little Stranger/Micul intrus (2009). Cu precădere, ultimul dintre ele (tipărit, în Anglia, cu doar cîteva luni în urmă!) este o carte de raftul întîi, intertextualizînd şi contextualizînd, în registru postmodern, tradiţia romanului gotic (numit şi „roman negru“) din extracţia romanticilor britanici, dar şi din cea a americanilor Edgar Allan Poe sau Henry James. The Fall of the House of Usher/Prăbuşirea Casei Usher a lui Poe, mai ales, poate fi uşor recunoscută în arhitectura textului scris de Waters. Asemenea naratorului „contaminat“ de labilitatea psihică a fraţilor Usher (şi, chiar mai probabil, de opiumul recomandat discret de către Roderick), povestitorul (un medic raţional şi echilibrat) din epicul autoarei noastre îşi pierde, treptat, „obiectivitatea“, în interiorul unei case bîntuite, intrînd în degringoladă nervoasă.
Toate romanele lui Sarah Waters folosesc, în esenţă, suspansul ca pe un motor cu turaţie maximă. Din vîrful degetelor a fost caracterizat drept „roman gay“, „roman victorian“ şi „roman feminist“, subordonîndu-se – desigur, fragmentar – fiecăreia dintre aceste noţiuni. În realitate, textul rămîne – în integralitatea sa – un thriller psihologic, de cea mai bună calitate. Perspectiva pendulează între cele două naratoare succesive ale romanului, to
