Justitia din Romania trece printr-un moment extrem de greu si periculos. Cu mult mai greu decat o monitorizare. Retinerea si apoi arestarea lui George Becali a declansat o campanie inimaginabila de discreditare si presiuni absolut inadmisibile asupra politistilor, procurorilor si judecatorilor.

Am auzit zilele acestea interlopi proferand amenintari cu moartea si bataia la adresa judecatorilor si procurorilor care au legatura cu cazul precum si la adresa familiilor lor. Judecatoarea Nicoleta Cristus, care a decis in prima instanta arestarea omului de afaceri a cerut deja protectia politiei si se gandeste sa renunte la meserie.

I-am auzit pe interolopi terefelindu-le magistratilor imaginea, manjindu-le viata personala in emisiuni radio si TV. Arareori moderatorii reactionau. Ce poate face o judecatoare acuzata de tot fel de enormitati legate de viata ei private de catre un gangster furibund? Sa intre si ea in direct, expunandu-se mai abitir balacarelii? Tace si incaseaza, desi face parte dintr-o categorie sociala si profesionala de elita care niciunde in lume nu este expusa unui astfel de tratament.

Magistratii sunt reprezentantii unei puteri in stat care trebuie respectata la fel ca insemnele nationale, de exemplu.

Ma intreb daca aceste acuzatii si injurii, pe care si George Becali le-a proferat de nenumarate ori impotriva magistratilor, nu sunt ele insele dovezi ale pericolului social pe care-l reprezinta un om cu o astfel de mentalitate intr-un stat de drept.

Am vazut zilele acestea avocati dand indicatii judecatorilor privind felul in care trebuie asigurata securitatea intr-o sala de judecata.

Am auzit oameni simpli si personalitati invocand virtutile politiei paralele, clamand dreptul fiecaruia sa-si faca dreptate singur. Am auzit tot felul de chemati si nechemati ridiculizand o hotarare judec