Sărbătoarea de astăzi este considerată una dintre cele mai mari din istoria creştinătăţii, iar ziua "Sfinţilor Împăraţi întocmai cu Apostolii Constantin şi mama sa Elena", e prăznuită în toate bisericile din Răsărit.
Astăzi, în marea sărbătoare a Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, credincioşii se roagă pentru cei dragi, care-şi serbează ziua numelui, şi dau de pomană celor răposaţi în Domnul Iisus Hristos.
Tot astăzi, brăilenii sărbătoresc hramul bisericii de pe strada Şcolilor, unul din cele mai vechi lăcaşe de rugăciune din oraşul nostru, ridicat la mijlocul sec. XIX de evlavioşii enoriaşi.
Credincioşii au mers dis-de-dimineaţă să se închine Lui Dumnezeu pentru cei dragi, care poartă numele Sfinţilor Împăraţi întocmai cu Apostolii Constantin şi Elena, cei ce au statornicit primul Sinod Ecumenic a toată creştinătatea şi au dat libertate creştinilor, în sec. IV d. H., prin vestitul "Edict de la Milan".
Biserica "Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena" a fost ctitorită la 3 mai 1857, slujba de târnosire fiind oficiată şase ani mai târziu, pe 8 septembrie 1863, de Episcopul Dionisie Romano al Buzăului.
În aceeaşi zi, Ierarhul sfinţea locul pe care urma să se ridice Biserica Greacă din Centrul Vechi.
Pentru ridicarea bisericii, au contribuit enoriaşii împreună cu Corporaţiile (breslele) Grădinarilor, Croitorilor, Casapilor (Măcelarilor), Precupeţilor şi Hamalilor (Docherilor).
Biserica devenea, astfel, cea de-a patra parohie urbană a Brăilei dezrobite de sub turci, după "Sfântul Arhanghel Mihail" (1831), fostă geamie turcească, "Sfântul Spiridon" (1842) - demolată de comunişti în anii '60 - şi "Sfântul Mare Mucenic Gheorghe" (1857).
Lucrări de reparaţii şi restaurare ale bisericii s-au făcut în anii 1934 - 1935, prin strădania preoţilor Manole Vergu şi Şerban Sâmpetru, precum şi în anii '70, de către preoţii
