Avocaţii spun că, deşi există două precedente care ar putea întoarce decizia de reducere a pensiilor, varianta Curţii Europene a Drepturilor Omului este una idealistă. Doar după ce vor epuiza toate căile interne de atac pensionarii vor putea ajunge la CEDO. Iar un verdict final în acest caz poate fi dat în cel puţin şase ani.

Curtea Constituţională a României (CCR) judecă, astăzi, toate sesizările privind legile de reducere a salariilor bugetarilor şi a pensiilor. În cazul în care acestea vor fi respinse, iar actele normative vor fi declarate ca fiind conforme cu Legea Supremă, pensionarii vor trebui să se descurce pe cont propriu. Iar ca să ajungă la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO), reclamanţii vor trebui să se lupte cu instanţele româneşti.

CITIȚI ȘI:

Cea mai mare despăgubire dispusă de CEDO în bani a ajuns la Timişoara

Drept de proprietate privată

„Poţi sesiza CEDO numai după ce s-au epuizat toate căile interne de atac, iar procedura poate să dureze minimum trei ani. Apoi, cel puţin trei ani vor trece până ca tribunalul internaţional să dea un verdict", a declarat, pentru „Adevărul", avocatul Romeo Cosma, managing partner la Cosma&Asociaţii. De ce poate fi CEDO o soluţie, chiar şi îndepărtată? Această instanţă a decis, cu „ajutorul" Austriei şi Letoniei, că drepturile de asigurări sociale pot fi protejate, în anumite condiţii, de Convenţia Europeană. Potrivit avocatului Beatrice Onică-Jarka, de la Cunescu, Balaciu & Asociaţii, există o interpretare a CEDO potrivit căreia dreptul la pensie reprezintă un drept de proprietate privată al asiguratului.

„În cauza Gaygusuz versus Austria (1996), Curtea a decis că pensia reprezintă un drept patrimonial, în sensul articolului 1 din Protocolul 1 al Convenţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului, şi se constată o discriminare - în sensul articolului