Există multe discuţii în momentul de faţă privind repornirea creditării, ceea ce nu ar fi rău şi poate ar conduce la relansarea consumului şi a investiţiilor şi implicit la o creştere economică. În realitate, cel mai probabil, creditarea îşi va reveni în 2012 după ce economia va da semnale certe de revenire. De ce?

În primul rând, veniturile şi puterea de cumpărare a persoanelor fizice au scăzut din cauza ajustărilor care au avut loc atât în sectorul public, cât şi în cel privat.

De asemenea, valorile activelor au scăzut, iar o mare parte a populaţiei are deja credite în derulare din perioada boom-ului economic şi în aceste condiţii nu se mai încadrează pentru contractarea de noi credite.

Nici persoanele juridice nu se mai încadrează pentru accesarea de resurse împrumutate deoarece, după câţiva ani de criză, puţine mai înregistrează profituri. Este nevoie de o creştere economică de 3-4% şi de o perioadă de timp pentru a asista la creşterea veniturilor şi apariţia profiturilor.

În al doilea rând, neîndeplinirea previziunilor optimiste şi amânarea continuă a revenirii economiei în ultimii ani au zdruncinat încrederea populaţiei şi a investitorilor în mediul economic. Cei care au posibilitatea să se împrumute nu o fac în acest moment şi aşteaptă mai întâi un semnal de revenire a economiei.

În al treilea rând, comportamentul clienţilor s-a schimbat, fiind unul dintre puţinele efecte benefice ale recesiunii.

Astfel, de la un comportament iraţional de acumulare cu orice preţ, peste posibilităţile financiare şi mai ales peste nevoile personale, s-a trecut la unul raţional ce presupune satisfacerea nevoilor strict individuale, acumularea treptată şi sustenabilă, dar şi reticienţa la îndatorare.

Nu în ultimul rând, băncile comerciale au dobândit o aversiune faţă de risc foarte mare, determinată de creşterea continuă a ponderii creditelo