50 miliarde de lei vechi şi umbrele nehotărârii autorităţilor, care a îmbătrânit în proiect ideea de Bibliotecă Naţională. Instituţia-gigant a supt 60.000.000 euro de la bugetul 50 miliarde de lei vechi şi umbrele nehotărârii autorităţilor, care a îmbătrânit în proiect ideea de Bibliotecă Naţională. Instituţia-gigant a supt 60.000.000 euro de la bugetul României, 45.000.000 euro înainte de Revoluţie şi 15.000.000 euro după `90, dar n-a oferit în schimb decât o platformă pentru certuri, demisii şi anchete care au antrenat noi şi noi cheltuieli.

În 2006, Biblioteca Naţională îşi arată către Bucureşti faţa tristă, brăzdată de fiare contorsionate şi geamuri sparte. Nu se mai lucrează aici din decembrie 2005. Mistriile, sacii cu ciment şi găleţile cu nisip au rămas suspendate în aşteptare, în inima clădirii, după ce Ministerul Culturii a ordonat o anchetă care s-a finalizat cu destituirea întregii conduceri, în frunte cu directorul Dan Erceanu. Este a cincea întrerupere a lucrărilor de la începerea construcţiei. În 1991, statul român a promis că va tăia panglica de inaugurare în trei ani; promisiunea revine acum pe buzele Ministerului Culturii, care estimează un timp de finalizare de 33 de luni şi o nouă investiţie de 80 milioane de euro.

Sase milioane de cărţi, lăsate în părăsire

Codruţa de Hillerin, fostul director tehnic al Bibliotecii Naţionale, a supravegheat în ultimii opt ani evoluţia tuturor lucrărilor de reabilitare a sediului din Bd. Unirii. Ghid pentru reporterii ziarului Adevărul, aceasta a deschis uşi spre o realitate şocantă. Din 1999, şase milioane de publicaţii periodice şi cărţi sunt depozitate, în şiruri lungi de câteva sute de metri, în încăperile din sediul în construcţie. Cantitatea de volume reprezintă jumătate din fondurile totale ale bibliotecii. Dar lanţul întreg de tergiversări le-a îndepărtat de ochii publicului, care