Candidaţi care au ieşit pe locul trei ca număr de voturi în colegiile lor au reuşit să intre în Parlament, în timp ce "premianţii" de pe locurile unu şi doi au rămas cu buza umflată. Aceştia au rămas pe afară pentru că partidul lor n-a mai avut mandate disponibile, în timp ce "codaşii" au ajuns parlamentari pentru că partidul a mai avut mandate de împărţit.
Un exemplu. Candidata PNL Diana Tuşa a ieşit în colegiul 1 Brăila pe locul al treilea, cu 21,2%. Înaintea sa, s-au clasat Daniela Bartoş (PSD), cu 39,2%, şi Florin Cârligea (PD-L), cu 26,5%. Ar trebui să obţină mandatul Dina Tuşa, prin redistribuire, graţie sistemului de acordare a mandatelor. Alt exemplu. Vicepreşedintele PNL Norica Nicolai a ratat intrarea în Senat, deşi a fost prima ca număr de voturi în colegiul său din Călăraşi, cu 45% din opţiuni. În Bucureşti, lideri PNL ca Bogdan Olteanu, Crin Antonescu şi Ludovic Orban au obţinut mandate parlamentare deşi în colegiile lor s-au plasat pe locurile doi sau trei, în urma candidaţilor PD-L şi PSD. Explicaţia constă în modul în care se redistribuie mandatele în colegiile în care nici un candidat nu a obţinut 50% plus unu din voturi.
MAI MULT PROPROŢIONAL DECÂT UNINOMINAL
Legea uninominalului prevede că în prima fază, îşi adjudecă fotoliile parlamentare cei care au obţinut 50% plus unu din voturi în colegiile lor. A doua etapă a distribuirii mandatelor, şi cea mai consistentă, după cum se dovedeşte, este cea la nivel naţional, care se face în funcţie de scorul fiecărui partid. Concret, Biroul Electoral Central stabileşte, în funcţie de numărul de voturi pe care l-a obţinut un partid, numărul de mandate la care are dreptul, în fiecare judeţ, partidul respectiv.
Apoi, candidaţii din fiecare judeţ sunt ordonaţi pe o listă în funcţie de numărul de voturi obţinute, grupaţi pe partide. Mandatele se atribuie în ordin
