Beate Zschäpe, cu un tată cel mai probabil român, dar care refuză să o recunoască drept fiică, este judecată începând de luni pentru participarea sa la crime rasiste, în cadrul unuia dintre cele mai mari procese de acest tip de după război din Germania.
O femeie brunetă, cu trăsături tinereşti şi cu ochelari se prezintă la 8 noiembrie 2011 la comisariatul din oraşul Zwickau, în fosta Germanie de Est. "Sunt cea pe care o căutaţi", afirmă ea pur şi simplu.
Beate Zschäpe, care în prezent are 38 de ani, pune capăt astfel celor aproape 14 ani de viaţă clandestină, în timpul căreia, împreună cu doi acoliţi neonazişti, a participat la zece crime. Printre victime se numără opt turci sau germani de origine turcă, potrivit actului de acuzare, care menţionează şi două atentate împotriva comunităţilor străine şi 15 spargeri de bănci.
Cu patru zile înainte, cei doi complici ai săi, Uwe Mundlos şi Uwe Böhnhardt, s-au sinucis, marcând sfârşitul grupului lor neonazist, Clandestinitate naţional-socialistă (NSU).
Încarcerată, ea păstrează tăcerea de atunci, iar unul dintre avocaţii săi, a anunţat că aceasta nu se va exprima în privinţa faptelor care îi sunt imputate la proces. "Toată Germania îi cunoaşte numele dar nimeni nu ştie cine este", a rezumat cotidianul Die Welt.
Supranumită, cu o conotaţie negativă puternică, "logodnica nazistă" de presa populară, Beate Zschäpe riscă o lungă detenţie.
Timp de mai mulţi ani, această femeie originară din fosta RDG a jucat rolul vecinei politicoase, fiind considerată drept un "suflet bun", foarte departe de imaginea unei militante neonaziste, nostalgică după al Treilea Reich.
"Era un fel de soră mai mare (...) o inimă mare", a povestit vecina sa Heike K., la televiziune. O prietenă pe care a minţit-o însă ani la rând, spunându-şi Lisa.
Parchetul feder
